Eliberarea si Libertatea NoastraConfidenţialitatea salarizării înseamnă discriminarea în muncă
Rugaminte
Comentariile la articole sunt binevenite
Inscriere…la articole

Eliberarea Noastră

New Graphic

We respect your email privacy

Subscriber Counter
Polls

Credeti ca este util acest site?

View Results

Loading ... Loading ...

PostHeaderIcon Confidenţialitatea salarizării înseamnă discriminarea în muncă

https://linkedin.com

https://linkedin.com

Motto: ”Când vrei să ascunzi ceva, îl faci discret.”

În lumea capitalistă, a pieţei libere economice, întâlnim principiul confidenţialităţii salariului. Toată lumea asta se laudă şi presupune că în cadrul său există nişte raporturi de muncă corecte, în care salariaţii primesc veniturile în funcţie de calitatea muncii prestate, de fiecare în parte.

Dacă domnul X munceşte de x bani, atunci aşa va fi plătit, iar dacă domnul Y munceşte mai prost, va primi o sumă mai mică de y bani. Dacă e o lume cinstită, domnul Y sigur nu se va supăra. Eventual pe el însuşi că nu îndeplineşte sarcinile conform cerinţelor postului său sau a postului la care visează să ajungă. Dacă totuşi domnul Y se supără, el va sesiza asta structurii de conducere, va renegocia, dacă are şanse. Sau va reclama autorităţilor statului problema sa, pe care o consideră că-l nedreptăţeşte salarial și profesional. Există rezolvare legală pentru asemenea situaţii.

Așadar, din start se presupune că un angajator şi angajaţii săi au relaţii de muncă corecte, iar dacă ceva nu e legal și corect sau doar pare a fi aşa, se rezolvă prin autorităţile care aplică legea. Însă dacă e aşa, atunci de ce s-a simţit nevoia de a se legifera confidenţialitatea salariului? De ce ar fi necesară confidenţialitatea când toţi ştiu că primesc veniturile pe care le merită? S-ar presupune că ar apărea nemulţumiri? Bun, şi dacă e aşa, asta e, se rezolvă legal! Se presupune că cel nemulţumit nu mai e motivat să muncească ca până în momentul în care a aflat că are salariul mai mic decât colegul său de muncă? Dacă e aşa, conducerea va avea de rezolvat asta prin atenţionare, discuţii, renegociere sau nu, sancţionare şi în final demiterea celui care nu-şi face îndatoririle. În fond, conducerea exact asta face, manageriază aceste probleme, asta e obligația sa. Pentru asta conducerea primeşte fabuloasele sale venituri, raportate la ce primesc salariaţii “normali”. Statisticile arată că locul de muncă produce mult stres în viaţa omului modern. Prin urmare, care e problema că a mai apărut o nemulţumire în plus?!

Conducerile firmelor fac presiuni şi adeseori chiar mint cu privire la legislația și modul de aplicare a confidenţialităţii salariului, pretinzând minciuni şi punând presiuni ilegale pe angajaţi cum că aceştia din urmă ar fi obligaţi să păstreze secret salariul lor, fiind pasibili chiar de sancţiuni. Angajatorul are o responsabilitate în a spune adevărul şi a nu propaga o minciună. Un angajat nu e obligat să păstreze secretul veniturilor sale. De altfel, cum ne putem imagina că angajatul venit acasă, refuză să-i spună soţiei sale salariul său secret, mai ales dacă i-o fi și colegă de muncă. I se pune pata nevestei şi-l acuză pe nevinovat că dă banii la curve şi linişte în casa aia nu va mai fi. Cum ar fi să refuze tânărul angajat să le spună părinţilor săi vestea cea mare, angajarea sa şi salariul său. Cum ar fi să nu-i spui prietenului tău care întâmplător mai e şi colegul de muncă.

Angajatorul, conform legii, este obligat la confidenţialitate. Dar aceasta nu înseamnă secret, ci înseamnă a face discret actul de salarizare şi informare lunară a angajatului cu privire la salariul său. Să fie discret cu cuantumul salariului angajatului Y faţă de ceilalţi salariaţi.

Confidenţialitatea (și secretizarea) salariului e neavenită şi incorectă, consider eu. Confidenţialitatea, din punctul meu de vedere, are la bază salarizarea incorectă a unui angajat faţă de altul, ceea ce duce la o ascundere a  incorectitudinii şi nedreptăţii cu care un angajator îşi răsplăteşte prestatorii de muncă. Adică ce dacă află un altul că are salariul mai mic? Se enervează? Ce face? Se ia la bătaie cu colegul, cu angajatorul? Nu mai munceşte cu spor, se dă cu capul de toţi pereţii?

Aaa… da, nu mai e munca cu spor! Dacă se oftică cel cu salariul mai mic poate renegocia, poate pune problema în faţa conducerii. De partea cealaltă i se pot aduce argumentele acestei situaţii. Poate că aşa conducerea va repara o greşeală, o evaluare greşită de care nu ştia până în acel moment. Poate îndepărta anumite abuzuri, ale șefilor direcți. Oricum totul cade în seama aplicării legilor muncii dacă se întâmplă aşa ceva.

Practic secretul salariului creşte nivelul discriminării în muncă.

Şi când mă gândesc că această societate modernă încearcă să mai identifice o nouă formă de discriminare din orice aberaţie, mergând până la forme absurde ale aplicării legii, mă uimeşte cum autorităţile acţionează aşa în acest caz sensibil.

Nimic însă nu e întâmplător. Care ar fi motivul acestei incorectitudini salariale, promovate de vârful conducerii instituțiilor de stat și private? Cui folosește? Folosește direct directorului și/sau patronului. E mult mai ușor să ții în frâu o masă de angajați când ai alături de tine o echipă loială care te susține în acțiunile, care adeseori nu plac masei mari de angajați. Eficiența unui director singur în aplicarea unor politici defavorabile angajaților ar duce la proteste și împotriviri serioase, care ar putea culmina chiar cu destitutirea forțată a acestuia, distrugerea prestigiului acelui director.

Directorul însă dacă formează o clasă privilegiată pe care o protejează imediat sub el ca funcții, putere și venituri își va asigura un trai de huzur și o putere mare la nivelul instituției conduse. Pentru aceasta trebuie să treacă cu vederea anumite nereguli pe care subordonații săi le fac și în același timp să le ofere venituri mari loializabile. Problema e că toate acestea ar naște nemulțumiri și revolte în masa angajaților.

Firește, precum directorul o face, asemeni unui model fractalic, fiecare alt șefuleț din structura instituției poate favoriza un mic grupuleț de angajați loial lui.

Pentru prevenirea situațiilor conflictuale și revoltelor care să schimbe “bunul mers al firmei sau al instituției” s-a făcut lobby pentru legiferarea unei absurdități prin care se ascunde de fapt prietenia nefirească, pupincurismul dintre subordonați și șefi, diverse forme de discriminare la locul de muncă, oferte sexuale contra măriri salariale și lejeritate la job.

La un loc de muncă corect, cel care muncește mai puțin nu are ce comenta, la aflarea veștii că salariul colegului e mai mare, iar atunci această lege discriminatorie de confidențialitate a salariului este pur și simplu o lege nedreaptă.

Însă acolo unde unii sunt favorizați, cum este acel grup loial, alții vor fi defavorizați, salarial, ca timp și volum de muncă pe care îl preiau suplimentar de la cei “norocoși”.

Comments

comments

Leave a Reply

Idei forță
Calendar de Scriitura
mai 2019
LMaMiJVSD
« nov.  
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031 
Statistici Google Analytics
generate de GADWP 
Follow Us
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutube
Sharing
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail
Views

Showeblogin Facebook Page

SuperWebTricks Loading...
Likeuri

<iframe src=”http://secure.pinnion.com/pepl/webWidget.php?id=46421&key=MjM5MjBiN2M5NTJhYTc3ZTExNjE0OWY2Nzk4YWUxMjI.&al=1″ width=”330″ height=”490″ style=”border:none;overflow:hidden” frameborder=”0″ scrolling=”no”><a href=”http://secure.pinnion.com/pepl/webWidget.php?id=46421&key=MjM5MjBiN2M5NTJhYTc3ZTExNjE0OWY2Nzk4YWUxMjI.&al=1″>Vreti sa colonizam si alte planete?</a></iframe>